NIMIC

 

Salut! Ești pe cale să citești un articol despre nimic, așa că măcar atât pot face, să te salut. Da, e adevărat, chiar vei citi un articol despre nimic, mai mult decât atât, îl vei citi și o să îți placă. De fapt, încă de pe acum ești foarte prins în fiecare cuvânt care urmează, de parcă ai vrea să te iei la întrecere cu ele. Știu că tu crezi că articolul ăsta va fi totuși despre ceva, dar eu îți spun de pe acum că este despre nimic.

Felicitări! Ai ajuns până la paragraful doi. Îți dau un ultim avertisment. Poți să mergi să citești altceva. De exemplu, ai putea să-l citești pe Emil Călinescu, omul ăsta e partener SuperBlog și are articole care vorbesc despre CEVA care te-ar putea interesa. Sau ai putea să mergi și să te uiți la TV, poate la TVR2, tot un partener media SuperBlog. Dar tu încă mă citești pe mine, cândva un viitor blogger partener SuperBlog.

Să continuăm să vorbim despre nimic zic! Observă, te rog, cum acum am început deja o propoziție, de fapt am trecut deja de mijlocul ei și acum sunt pe cale să o închei. Ups! Am încheiat-o mai repede decât mă așteptam. Ca de obicei, o propoziție începe, apoi ajungi la mijlocul ei, apoi se termină. Acum o să încerc să fac o propoziție de final, ceva să se termine cu semnul exclamării, ceva ce în mod normal ar fi ceva de neuitat. Ești gata? Propoziție încheiată, paragraf încheiat!

De fapt, nici nu trebuie să am sens în ceea ce spun, tu oricum o să citești. Aș putea să pun aici un șir de cuvinte la întâmplare: pască, a etira, clovni, chenar, eșarfă, mușcată, nasture, leagăn, umezit, drob, încondeiere, subseară. Sau aș putea să nu fiu nesimțită și să le leg totuși cumva. Prefer să le păstrez ordinea, așadar:

O pască delicioasă se mânca pe sine, în timp ce o moluscă se etira (ăsta e cuvânt pompos al cărui înțeles nu îl stăpânesc pe deplin) încercând să scape de un clovn agățat într-un chenar. O eșarfă de aer verde dansa ritmat lângă o mușcată tristă pentru că și-a pierdut un nasture. Leagănul nu era încântat de poveste, mai ales pentru că cerul era umezit, iar drobul nu mâncase încă pasca. În cele din urmă, s-au prins cu toții într-o încondeiere, și s-au ascuns tacticos subseară.

Ai ajuns pe la mijlocul articolului sau mai aproape de sfârșit, încă nu m-am hotărât. Și văd că nici tu nu te-ai hotărât să renunți să citești acest articol. Te-ai convins că e despre nimic? Fii atent! Acum voi spune că voi spune ceva. Tocmai am spus! Măi, ce chestie! Acum o să scriu o glumă. Glumă! Hai, că sunt amuzantă. Ar merge bine niște semne de întrebare. Ceva ce să pară că te îndeamnă să reflectezi asupra deciziilor tale, sau ceva care să îți producă un răspuns pozitiv, pentru că un răspuns pozitiv îți va grava în minte o părere bună despre mine.

Crezi că sunt în stare să pun întrebări? Ești în stare să pui o întrebare? Dar să răspunzi la una? Dacă, de fapt, întrebările te pun pe tine? Când se va termina acest articol? Mai trebuie să citesc mult despre nimic? De ce citesc despre nimic? Așa-i că aștepți să ajungi la final? Fata asta nu are ce lucra?

Penultimul paragraf. Dacă aștepți să dau un răspuns la întrebările de mai sus, nu o voi face, dar voi scrie despre cum nu o să dau un răspuns. De obicei, ăsta e momentul în care încerc să conturez o concluzie. Dar nu o concluzie prea concluzivă, pentru că pe aceea o rezerv pentru ultimul paragraf. O să amintesc despre cum ai petrecut timp pentru a citi despre nimic, și o să presimt undeva în adâncul meu că nu prea îți convine că ai pierdut timp citind despre nimic.

Dar nu-i nimic! Și ce dacă ai petrecut aproximativ 4 minute din viața ta prețioasă citind acest articol? Stai liniștit! Sunt destule nimicuri care par a fi ceva, de care nici nu îți dai seama că sunt nimicuri, și ești convins că sunt ceva. Eu nu sunt un nimic, sunt clar un ceva, și un ceva are tot dreptul să vorbească despre nimic. Poate consideri că ți-ai pierdut vremea, sau că mi-am pierdut vremea (sau chiar că nu am făcut din acest articol ceea ce crezi că trebuia să fac din el). Și totuși, aici ești încă citind chiar dacă ai ajuns aproape de final. Cred că asta spune tot ce trebuie spus, și despre mine și despre tine. Final!

Articol „joacă” scris pentru proba finală din Spring SuperBlog 2017!

 

You may also like

9 comentarii

  1. Imi place mult blog-ul tau!! <3
    Scri cu atata lejeritate, si chiar si dintr-o postare despre nimic faci o postare plina de umor, pe care o urmaresti in continuare. In timp ce citeam ma intrebam daca sa citesc in continuare sau nu, si nu ma putea opri din citit, chiar daca ai scris nimic in postare, nu m-am putut opri din citit, ai facut din nimic ceva :))

Lasă un răspuns