Recenzie – Misteriile Antichității – Alfred Loisy

 

       Despre o carte vorbim azi, o carte despre care mi-a venit destul de greu să scriu pentru că pe de o parte nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor mele, pe de altă parte, nu știu în ce măsură va reprezenta un interes pentru tine. Totuși, deși nu sunt pe principiul „fiecare carte trebuie respectată”, am hotărât să îi dedic un articol pe blog.

    Cartea Misteriile Antichității este o carte – oare unde să o încadrez – o carte de istorie. În ideea asta am și ales-o, tu știi deja că mie îmi place istoria. Descrierea de pe spate m-a făcut să cred că va dezbate modul în care creștinismul de azi este influențat de multe practici care șa origine sunt păgâne, și face asta, doar că nu atât de specific pe cât aș fi vrut. Mai târziu însă am înțeles de ce este abordată dilema în modul în care e.

    Înainte să intru în detalii mai specifice, țin să menționez că nu e nicidecum o lectură ușoară, și recomand cartea doar dacă te interesează în mod deosebit, nu religiile antichității, ci misteriile care stau la baza lor, adică actele de închinare în sine. În mare cartea e ok, doar că atunci când ajunge la unele corelări cu creștinismul face unele afirmații care sunt inexacte și denotă subiectivismul autorului. Am reușit totuși să găsesc cel puțin trei informații pe care să ți le pot împărtăși din ea.

   În primul rând, autorul e mai interesant decât m-aș fi așteptat. E mai interesant pentru că e mort de câțiva zeci de ani. Dintr-un motiv sau altul, când am comandat cartea mă așteptam să fie o carte modernă, dar a fost scrisă în 1914 dacă nu mă înșel. Autorul, Alfred Loisy a fost un preot catolic care a ajuns mai târziu să fie excomunicat din cauza lucrărilor sale literare. Asta pentru că scrierile lui erau cam în contradicție cu interesele Bisericii Catolice, în sensul că era foarte preocupat de modul în care Biserica s-a îndepărtat mult de modelul lăsat de Isus când a fost pe pământ. Știu… religie, bla, bla.. dar e bine să ai ideea asta în minte înainte să citești cartea. Eu nu am avut-o de aia mi se pare acum interesantă.

    Altă idee interesantă am aflat-o citind despre misteriile dedicate lui Dionysos, zeul grec al vegetației, pomicultură, băutură, mă rog fertilitate etc. În cadrul misteriilor sale existau niște ritualuri de inițiere practicate de preotese. Femeile acestea ajungeau cu ocazia acestui ritual într-o stare atât de „halucinantă”, încât nu aveau nicio problemă să devoreze un taur de viu. Se pare că pe vremea aia era important să simți cum inima animalului încă îți pulsează între dinți pentru a-ți dovedi devoțiunea. Știu nu e o imagine plăcuta, dar oamenii chiar făceau treaba asta.

    Ceva ce nu știam despre Egipt am aflat din cartea asta. Probabil știi și tu că în piramide, mormintele faraonilor, organele lor sunt păstrate separat în diverse recipiente. Eu nu m-am întrebat niciodată de ce, mă gândeam că o fi ceva legat de conservare. În realitate este vorba despre religie. Legenda lui Osiris, cel mai important zeu al egiptenilor, spune că el a fost omorât de ceva nene răi, și Seth, alt nene rău, îi recunoaște cadavrul, îl rupe în 14 bucăți pe care le împrăștie apoi peste tot. Părțile, mai puțin una, sunt recuperate de soția sa Isis. În sens corespondent, faraonul avea să primească aproximativ același tratament odată cu moartea.

    În concluzie, cartea este bună, nu extraordinară și nu e pentru oricine. Dacă am reușit totuși să îți stârnesc interesul, poți comanda cartea de pe TârgulCărții.ro, unde mai găsești multe alte titluri vechi și noi.

    Până la altă carte aștept în comentarii să îmi spun ce carte regreți să ai citit?

You may also like

Un comentariu

Lasă un răspuns